Deocamdata, sa incepem cu lucrurile pe care nu le vezi in factura si care au fost ani de zile bine ascunse de ochii tai, tocmai prin faptul ca piata nu a fost liberalizata. Unele din ele au disparut intre timp, pe altele continui sa le platesti, fara sa stii. Noi ti-am facut o factura speciala pe care s-o poti citi pe indelete.
Ce vrem noi sa-ti explicam e ca, de fapt, tu ai platit mult mai mult decat ai vazut pe hartie; si ca amanarea liberalizarii n-a facut altceva decat sa-ti ascunda ce platesti si sa te jupoaie in plus, fara sa stii.
Ca sa-ti dea energie, furnizorul tau reglementat a cumparat energie electrica de la toti producatorii: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Oltenia, Hunedoara, Elcen etc. ANRE spunea fiecarui producator ce cantitati sa dea furnizorilor reglementati si la ce preturi, iar furnizorul tau reglementat iti vindea tie mai departe energia la pretul stabilit de ANRE, plus taxe plus tarife de transport si distributie plus o marja de profit reglementata a furnizorului.
Ca idee despre cum funtioneaza treaba asta:
ANRE spunea fiecarui producator ce cantitati trebuie sa „dea la reglementat”, adica in total celor 6 furnizori reglementati si la ce preturi, dupa cum poti vedea aici, pentru 2013. Rezulta astfel un pret mediu ponderat pentru energie, reglementat, de 155 lei/MWh. Sa-i zicem: „cos reglementat„. Pe acesta il platesti, plus tarife, taxe etc., ajungand la tine in factura aproape dublu.
Apoi tot ANRE impartea aceste cantitati pe cei 6 furnizori reglementati, dupa cum poti vedea aici, tot pentru 2013:
De ce ANRE dadea unor furnizori mai multa energie hidro si altora mai multa energie termo, doar ANRE poate sti. Explicatia pe care ti-o vor da, fara detalii, e ca voiau ca toti consumatorii sa aiba cam aceleasi preturi.
Daca ai rabdarea si curiozitatea sa te uiti pe rapoartele din fiecare an de pana acum, o sa vezi un lucru foarte interesant: preturile energiei erau de ani de zile cam la fel in piata libera si la reglementat. De pilda, in 2013, pretul reglementat al energiei era 155 lei/MWh, cam tot atat cat era la liber pe bursa OPCOM!
Ce inseamna asta? Pai inseamna ca statul nu te-a ajutat deloc tinandu-te la reglementat, ca ai fi platit cam aceleasi preturi daca piata se liberaliza integral inca din 2007. In alte cuvinte, nu de grija ta nu s-a liberalizat piata, ci ca sa ti se ascunda niste lucruri pe care le vom explica pe indelete.
1. Ai platit subventii pentru centrale termoelectrice ineficiente
Ce vezi din tabelul de mai sus? Vezi ca in 2013 Hidroelectrica vindea la reglementat cu 125 lei, iar Hunedoara cu 271 lei. Pe „medie”, pretul pentru energie era 155 lei, cam cat in piata libera (155-160lei). Ce vreau sa-ti explic e ca Hunedoara, cu 271 lei, sau Oltenia, cu 190 lei, nu ar fi avut nicio sansa sa-ti vanda la pretul asta intr-o piata libera! Pur si simplu, pretul pietei era mai mic decat costurile acestor producatori ineficienti. Ca urmare, s-a inventat acest „cos”, in care Hidroelectrica si Nuclearelectrica vindeau mai ieftin decat ar fi vandut in piata libera, ca sa duca in spate pe cei ineficienti. Pe scurt, ineficientele termo erau subventionate din profituri pierdute pentru producatorii hidro si nuclear eficienti.
Daca vezi cifrele din anii trecuti, Hidroelectrica a vandut la reglementat si cu 60-90 lei, iar cei ineficienti chiar cu 300 lei!
Sa nu uiti ca Hidroelectrica si Nuclearelectrica sunt companii de stat, adica esti si tu actionar la ele. Profiturile lor se fac dividende la bugetul statului. Adica pierderile lui Hidroelectrica si Nuclearelectrica sau profiturile lor nerealizate sunt bani luati din buzunarul tau.
Noi am calculat ca Hidroelectrica si Nuclearelectrica au pierdut in vreo 10 ani cel putin vreo 6 miliarde de lei subventionand centrale termo ineficiente. Cum am calculat? Ne-am uitat cat ar fi castigat in plus daca ar fi vandut in timpul asta pe piata, la liber.
2. Te-au furat cu „baietii destepti”
Ai auzit, poate, de niste „baieti destepti”: traderi sau chiar companii industriale care reuseau, cumva, sa cumpere energie mai ieftina decat noi, baietii obisnuiti.
Cum faceau asta? Pai simplu:
– in piata libera preturile erau, sa zicem, de 170 lei
– Hidroelectrica vindea la reglementat cu 90 lei
Evident, referinta de 90 lei din exemplul dat era una falsa: baietii destepti, daca n-ar fi avut „pile”, ar fi cumparat din piata libera, nu din cea reglementata. La fel, Hidroelectrica, pentru a vinde baietilor destepti, ar fi trebuit sa aiba dreptul de a-si alege clientii sau furnizorii, adica sa fie tot in piata libera.
Apropo, cand „baietii destepti” cumparau cu 100 lei, iar pretul la liber era de 170 lei, tu plateai cam 165 lei. Adica, in afara de cei cativa privilegiati care cunosteau pe cine trebuie, noi, toti ceilalti, plateam mai mult.
Cu alte cuvinte, ce spunem noi e ca preturile au fost reglementate si ca sa ofere o referinta falsa, un soi de legitimare, pentru contracte dubioase incheiate la pret sub nivelul pietei. O asemenea aberatie nu s-ar fi intalnit intr-o piata liberalizata. Pentru simplul fapt ca in piata liberalizata nu ar fi existat niciun pret reglementat.
Smecheria asta nu a mers chiar la infinit. La un moment dat, a zis Comisia Europeana, e ca si cand Hidroelectrica da un soi de subventie ilegala unor cumparatori de energie din piata libera. Subventia ar fi egala cu cat a pierdut Hidroelectrica vanzand mai ieftin decat in piata: 200-220 de milioane de euro pe an intre 2007-2011. Noi am calculat ca tot asa a fost si din 2003 pana in 2006. Basca, Hidroelectrica a mai si cumparat energie termo scumpa in anii de seceta ca sa-si onoreze contractele cu baietii destepti! Adica, in total, Hidroelectrica a pierdut vreo 10 miliarde de lei in cei 10 ani la care ne uitam.
3. Ai cumparat apa grea de care n-ai nevoie
Probabil nici nu stii exact ce-i aia apa grea. E ceva de care ai nevoie sa produci energie nucleara in reactoarele de la Cernavoda. Cata vreme se cumpara pentru reactoarele 1 si 2, care merg, toate bune si frumoase; numai ca s-a cumparat apa grea sa ajunga cateva decenii si pentru reactoarele 3 si 4, de care, sincer, ne indoim ca se vor mai construi vreodata. De fapt, daca ii veti trage vreodata la raspundere pe ministrii energiei din ultimii ani, de ce mai vreti sa faceti reactoarele 3 si 4, cand nu se justifica economic, va vor spune ca „pentru ca am bagat deja un miliard in apa grea!”.
De ce s-a cumparat atata apa grea, fara sa se stie daca va fi vreodata nevoie de ea? Pentru ca trebuia sa supravietuiasca o companie de stat, RAAN, care producea apa grea, dar si caldura pentru Drobeta Turnu Severin si energie electrica. RAAN e atat de ineficienta si din cauza ca se fura din greu: compania e implicata intr-un ditamai scandal de coruptie cu achizitii supraevaluate de 178 milioane de lei.
Pe scurt, ai platit de la buget si 1 miliard de lei ca sa supravietuiasca RAAN. Intr-o piata libera, RAAN ar fi disparut demult, inlocuita de vreo centrala mai eficienta, iar reactoarele 3 si 4 nu prea si-ar mai avea rostul.
4. Ai platit de la buget subventii pentru minerit si centrale termo ineficiente
De 25 de ani ti se spune ca e greu sa se inchida minele, sunt costuri sociale, minerii au viata grea. Partial adevarat – dar chiar 25 de ani? Cati mineri care erau in 1990 sunt si azi angajati acolo si nu s-au pensionat inca?
N-avem nimic impotriva centralelor termo pe carbune – cu conditia sa fie eficiente, adica ce produc sa fie mai valoros decat suma inputurilor pe care le bagam in ele. Ca idee, centralele noastre antice au randamente cu vreo 30-40% mai scazute decat centralele pe gaz sau carbune din Vest. Niste prieteni de-ai nostri au calculat exact cat au primit subventii producatorii de energie electrica pe baza de carbune si minele aferente, hai, nu din 1990, ci doar din 2005 incoace, ca pana atunci s-ar fi putut face toate restructurarile posibile. Ne-a dat vreo 3,8 miliarde lei: stergeri de datorii, subventii directe, ajutoare sociale, investitii de mediu ineficiente; toate, in conditiile in care Oltenia si Hunedoara, chiar cu aceste subventii, mai aveau nevoie si de ajutoare cum am explicat la punctul 1, subventii ascunse de la Hidroelectrica si Nuclearelectrica.
De fapt, Oltenia (producatorul de energie electrica pe baza de lignit) si Hunedoara (huila) au mai primit si alte tipuri de subventii de care nu discuta nimeni si sunt si mai greu de cuantificat in bani:
– certificate gratis de emisii
– li s-a garantat prin lege o bucata de piata de energie, adica indiferent cat de ineficiente sunt, au prioritate in fata celor mai competitivi decat ele, iar noi, consumatorii finali, suntem obligati sa le platim ineficienta (HG 138/2013)
– plus bonusul de cogenerare pe care il vom explica un pic mai jos.
Cealalta parte a sectorului termo, pe gaz, e la fel de ineficienta; dar acolo grosul subventiei s-a dat prin gaz ieftin si poti vedea cat te costa in factura pe care ti-am pregatit-o pentru gaze.
5. Platesti subventii pentru energia regenerabila
In sine, ideea de a ajuta energia regenerabila, curata, nu e rea: ajutam investitori in productia de energie verde sa intre in piata in conditiile in care deocamdata tehnologia e prea scumpa; ii ajutam cativa ani sa inoveze.
Cum subventionam aceasta energie verde? Ai vazut, probabil, pe factura, un rand cu „certificate verzi”. Pe scurt, consumatorii de energie platesc pe factura si o suma in plus, care se colecteaza la furnizori si se redistribuie la producatorii de energie verde.
La noi, insa, trebuie nuantata aceasta nevoie de subventionare a energiei verzi.
– energia regenerabila ar fi fost probabil profitabila chiar cu zero subventii, daca statul nu i-ar fi finantat din greu pe concurentii sai, energia termo pe carbune si pe gaz. Adica, noi subventionam simultan si centralele poluante (Hunedoara, Oltenia), dar si energia curata – cine sa mai inteleaga ceva?
– subventia data a fost oricum prea mare chiar in comparatie cu tari bogate si mari amatoare de tehnologii curate, ca Germania. Banca Mondiala, de exemplu, zicea prin 2012 ca subventia la noi e cu vreo 50% mai mare decat in Germania.
– toata tarasenia cu certificatele verzi are sens cata vreme nu-i poti face pe poluatori sa plateasca. Adica, ideea ar fi tocmai invers, poluatorii sa plateasca pentru emisii (certificate de emisii), in loc sa fie rasplatiti cei care nu au emisii. Noi am dat certificate de emisii gratis la Hunedoara si Oltenia si dam certificate verzi pentru energia verde.
Pe scurt, dintr-un foc, 0,8 miliarde lei subventie pentru energia regenerabila de care n-ar fi fost nevoie daca piata ar fi fost liberalizata si Hunedoara si Oltenia ar fi concurat „pe bune”.
De fapt, daca ati auzit, anul trecut s-au taiat („amanat”) subventiile pentru energia regenerabila aproape la jumatate. Stiti de ce s-a intamplat? Ar fi asa:
– pentru ca producatorii de energie verde au vandut energia in piata, crescand oferta, a scazut pretul in piata libera. Hunedoara si Oltenia, pentru energia pe care o vand in piata libera, n-au putut face fata concurentei si au batut cu pumnul in masa pentru reducerea sprijinului pentru concurentii lor, energia verde.
– pentru ca unii din „baietii destepti”, marii consumatori industriali Alro si Mittal, facusera contracte pe termen lung cu Hidroelectrica, la preturi initial bune, au ajuns in situatia in care pretul liber de pe bursa de energie OPCOM sa fie mai mic decat pretul la care luasera ei energie pe termen lung de la Hidro cu doi ani inainte. Ca urmare, s-au enervat si au zis: macar certificate verzi sa nu mai platim!
6. Arierate care vor fi sterse
Am zis mai sus de datoriile care au fost sterse deja, datorii vechi la buget ale minelor si producatorilor termo pe baza de carbune. Dar mai avem arierate care sunt pe cale de stergere. Iata doua exemple mari de care am aflat noi (mai sunt si altele).
– ELCEN – RADET. Elcen produce energie electrica si caldura pentru Bucuresti. Radet transporta caldura in case. Pretul caldurii e reglementat. Primaria Bucurestiului a vrut sa dea caldura mai ieftina decat la pretul reglementat, cam la jumatate. Putea face asta, cu conditia sa dea diferenta de bani la Radet, care sa plateasca dupa aceea la Elcen, care sa plateasca pentru gazul consumat la Romgaz. N-a facut-o, Radet a ramas cu o datorie de vreo 2 miliarde de lei la Elcen si in lant mai sus, la Romgaz. Elcen va fuziona la un moment dat cu Radet si datoriile vor fi sterse.
Ne-am gandit mult daca sa punem aceasta suma pe factura de energie electrica sau pe cea de gaze. In cele din urma, ne-am decis pentru cea de energie electrica pentru ca Elcen e producator in cogenerare si arieratele astea n-ar fi aparut niciodata daca era un producator realmente eficient, competitiv, de energie electrica si caldura.
– Oltenia – Govora, RAAN etc. CET-uri ineficiente tip Govora sau RAAN, care luau carbune de la Oltenia si nu plateau, ca n-aveau cu ce, nu ar fi supravietuit niciodata intr-o piata liberalizata. Fiind pasuite de la plata cu anii, acumuleaza datorii pe care nu vor fi in stare sa le plateasca niciodata si vor fi sterse, in paguba CE Oltenia, si ea in pragul insolventei. Astfel de datorii depasesc acum 1 miliard de lei, bani pe care CE Oltenia (companie de stat, care da dividendele pe profit la buget) nu-i va recupera niciodata.
7. Bonusul de cogenerare dat ineficient
Daca te-ai uitat cu atentie in factura, ai vazut ca acolo e trecuta o suma numita „contributie pentru cogenerare”. E vorba de o suma pe care tu o platesti in pretul energiei, care se strange la furnizor si e data mai departe ca o subventie pentru CET-uri, centrale care produc energie electrica si termica. Teoretic, ti se spune, CET-urile ar trebui sprijinite printr-o subventie pentru ca sunt mai eficiente decat producerea separata a energiei electrice si a caldurii. Practic, daca ar fi mai eficiente, de ce nu ar fi mai profitabile intr-o piata libera, unde tocmai cei mai eficienti sunt recompensati?
In realitate, cogenerarea de inalta eficienta ar putea supravietui foarte bine intr-o piata functionala: vanzand iarna energie electrica si termica, iar vara pot sta in stand-by, ca o „rezerva” in cazul in care e nevoie de mai multa energie electrica.
Chiar cu ingaduinta, admitand nevoia unui stimulent suplimentar pentru investitia in tehnologie realmente de ultima ora, ne putem imagina ca scopul unui asemenea bonus ar fi tocmai sa se investeasca in capacitati noi. Or, ce observam? Capacitatile nou instalate dupa 2011 si care benficiaza de un asemenea bonus sunt de-a dreptul nesemnificative; in timp ce grosul sprijinului se duce tocmai la ineficientii Hunedoara, Oltenia si CET-uri de muzeu. Noi estimam ca 80-90% din bani au fost azvarliti pe garla, adica au sprijinit cogenerare „de inalta eficienta la nivelul anilor ’60-’70”. Daca ai curiozitatea sa vezi cine beneficiaza de bonus, arunca un ochi aici.
Daca ne uitam, in schimb, la ce investitii noi s-au facut, vedem ca pe la jumatatea lui 2013 se construisera doar 120 MW (azi sunt 158 MW), la o cheltuiala totala cu bonusul de 2 miliarde lei.
Adica vreo 4 mil EUR/MW, daca banii aceia s-ar fi dus pe ce ar fi trebuit sa se duca, pe investitii noi. Daca acesta a fost scopul, am platit din buzunar pentru investitiile in cogenerare de 4 ori mai scump decat un MW pentru centralele eoliene, de care zicem ca au si ele nevoie de subventii ca sa intre in piata!
***
Pe scurt: toti banii acestia ti-au iesit din buzunar fara sa ai nimic de castigat de pe urma lor: nici calitate mai buna a energiei, nici energie mai sigura, doar ineficienta si coruptie. Totalul ar fi 26,6 miliarde de lei. Suntem 7 milioane de gospodarii. Ka-tching! Ai scos din buzunarul tau 3800 de lei!
Aici am luat in calcul doar cat ai pierdut din cauza ca piata nu s-a liberalizat si s-au putut ascunde ineficiente si unele tipuri de coruptie, cum ar fi contractele cu „baietii destepti”. Iti prezentam separat factura coruptiei propriu-zise (link bonul cu coruptia, va fi gata un pic mai tarziu), unde intra si achizitii supraevaluate sau alte forme de furtisag care s-ar fi putut produce si intr-o piata liberalizata. De asemenea, nu am luat in calcul alte pierderi pe care nu le putem cuantifica exact si care sunt tot ca urmare a amanarii liberalizarii pietei. De pilda, faptul ca Hunedoara si Oltenia au beneficiat (si inca beneficiaza) de o lege care le dadea acces preferential la piata.